Conform credinței populare, o vreme cu soare de ziua Sfântului Urban anunță o recoltă bogată și un an cu vin bun. O vreme rea, în schimb, anunță un an dificil pentru viticultori.

Sfântul Urban mai este cunoscut printre credincioși și ca ultimul sfânt aducător de ger.

Ziua Sfântului Urban este ulterioară zilelor Sfinților de Gheață - martiri din primele secole de creștinism - zile marcate în calendarele credincioșilor ortodocși, catolici și reformați. Aceste zile încep, în funcție de calendarul religios consultat, fie în 11 mai, fie în 20 mai.

Numele și numărul Sfinților de Gheață variază, în funcție de credința îmbrățișată - fiind fie Mamertus (11 mai), Pancrațiu (12 mai), Servațiu (13 mai) și Bonifaciu (14 mai), fie Servacz, Pongracz și Bonifacz - acestea nefiind însă singurele variante.

Tradiția Sfinților de Gheață a apărut pentru prima dată pe actualul teritoriu al României în comunitățile catolice din Banat și Ardeal.

Zilele Sfinților de Gheață sunt marcate de o răcire severă a vremii, precipitații, uneori chiar și îngheț. Iată explicația științifică, dată de meteorologi, referitoare la răcirea accentuată a vremii - fenomen curios în această perioadă a anului în care se sunt așteptate zile mai calde: o masă de aer polar este determinată să se deplaseze spre sud de o presiune atmosferică generată de o încălzire mai rapidă a zonei continentale în raport cu zona Atlanticului de Nord.