Feteasca Neagră, primul soi roșu din portofoliul Casei de Vinuri Cotnari, deși provenită din vițe tinere, evocă o istorie viticolă multimilenară, la fel de veche precum ceramica de Cucuteni. Ca unii care mult au colindat lumea și multe pahare de vin au băut, putem spune că Feteștile Negre din Moldova diferă binișor în toate ale lor de cele din Țara Românească. După cum diferă și de cele din Transilvania. Tot așa de diferite or fi și firile locuitorilor din aceste provincii, deși asta nu i-a împiedicat în ultimii 163 de ani, respectiv 103 ani și un pic, să clădească o țară și un popor.

Cât de omogen e cupajul ori cuvée-ul obținut din acest melanj etnic rămâne de văzut și analizat pentru un degustător de istorie, sociologie ori etnologie. Cu vinurile, chestiunea e ceva mai simplă. Eu le-aș propune celor mai creative crame din țară să facă un cupaj de Fetești Negre din Moldova și Valahia, din Cotnari și Dealu Mare de pildă, de viitoarele zile ale Micii Uniri. După cum le-aș propune tot lor să creeze un blend de Fetești Negre din Moldova, Țara Românească și Ardeal de ziua Marii Uniri. Cred că bogăția aromelor din aceste cupaje ar reda de minune complexitatea caracterului poporului român. Și de ce nu să faci din asta un blend și brand de țară? La urma urmei, unirea face puterea, dar și savoarea…

Cât despre Feteasca Neagră primită recent, aceasta poate fi un subiect de mândrie pentru oenolog și podgorie: are finețe, șarm și complexitate, asemenea firii moldovenești. Eu aș scoate în fiecare an câte o așa licoare în ediție limitată, ca apoi, prin 2030 și chiar mai încolo, să organizez o degustare verticală de cifre esențiale: 170, 169, …, 163…