Afişez elemetele după tag: valahorum

A trecut ceva vreme de la ultima degustare în pahare negre organizată în dormitorul bunicii. Dacă în ultimii doi ani am ajuns cumva să ne obișnuim cu pandemia, nu am fi crezut că următorul nostru blind va fi pus la cale în vreme de război.

Eu cred că Europa e ca un vin, ca un cupaj obținut din mai multe soiuri păstrate și înnobilate în diferite recipiente, amfore grecești ori romane, qvevri georgiene, tonneaux franțuzești, budane moldovenești, tancuri de inox prodotti in Italia ș.am.d. Dacă pui laolaltă Fetești Negre, Blaufränkisch-uri, Merlot-uri și vreun Saperavi, Cabernet-uri mai mult sau mai puțin france și câte un Tempranillo de Rioja, nu e sigur că vei obține vreodată o licoare omogenă, pe placul și savoarea tuturor. Nu neapărat din cauza diferențelor dintre soiuri, cât mai ales din pricina priceperii cu care au fost lucrate viile, culeși strugurii, elaborat vinul.

Ultimul bal al anului în Vestik Club l-a avut ca maestru de ceremonii pe somelierul Ștefan Timofti, care ne-a prezentat mai multe licori purtând eticheta celui mai nou proiect din lumea vinului românesc – Valahorum.