Afişez elemetele după tag: casa olteanu

De câte ori deschid câte o sticlă de la Gramma, nu știu cum se face că declanșez blițul memoriei afective și revăd astfel, într-o lumină cât se poate de plăcută, întâmplările trecute cu vin și oameni faini de pe meleagurile moldovenești. Mie vinurile albe ale acestei mici mari crame îmi aduc aminte generoase degustări și irepetabile chefuri prin pădurea Dobrovățului, pe fostul domeniu al familiei Sturdza, dar și o anume mașină de epocă prețioasă căreia îi ședea bine cu un Aligoté pe dânsa. Ca să nu mai spun că, posedat de aromele Feteștilor și Aligoté-urilor, pe dată mă văd din nou la Viena, servind la standul VieVinum austrieci pretențioși cu minunate vinuri românești.

Publicat în Știri

Pivnicer

Mă întorc în gând, acum că stau la gura sobei, într-o zi de mai a anului 2024, în capătul vestic la Germaniei. Toate sunt la locul lor în această dragă, neștearsă amintire a ultimei noastre călătorii europene. Orașul Alsdorf cu bisericile sale cu turle țuguiate, casa nepotului Mircea de pe o stradă liniștită a urbei, fetița Sofia care și-a pus ghiozdanul în cui, ciocănitorile și pisicile și sticleții și broaștele curții și peștii colorați ai bălții.

Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați

Caută

Arhivă

Publicitate