Afişez elemetele după tag: viile metamorfosis

Mai multe vinuri albe create de prietenii noștri oenologi de pretutindeni, servite alături de bunătățile gătite de Pivnicera noastră de acasă, au adus bucurie celor prezenți în curtea bunicii într-o seară fierbinte de început de august. În alveola noastră domestică încape o lume întreagă, de vise, de festivaluri, de călătorii, așa cum în fiecare strop de vin al prezentului putem regăsi fericirea fără frontiere și fără de regrete a trecutului recent.

Ultima degustare, ultimul bal al anului 2019. Șase vinuri purtând marca Antinori și Viile Metamorfosis au fost cel mai potrivit dar de Crăciun pentru iubitorii de vin neautorizați care își fac veacul în dormitorul bunicii. Până la urmă, „amănuntul” că unele dintre ele sunt supertoscane ori supervalahe i-a atras în club pe cei mai inițiați dintre noi...

La ultima degustare în blind, în pahare negre, am avut de ghicit nu mai puțin opt vinuri, de pe șapte terroir-uri diferite, în toate ale lor: culoare, soi, țară. Ne-am jucat „pe întuneric” cu Fetești Negre, Pinot Noir-uri, Orange-uri, Ripasso-uri ori Băbești Negre în ceea ce s-a dovedit a fi unul dintre cele mai dificile exerciții oenologice din dormitorul bunicii.

Un vin de zece ani a fost vedeta celei de-a doua seri oenologice purtând marca Antinori. Ne-am plimbat simbolic prin trei terroir-uri diferite, poposind extaziați undeva în  Toscana, în Vignaferrovia.

Se ia o dată anume din calendar, se asortează cu șase vinuri de pe șase terroir-uri diferite, savurate alături de șase tarte diferite, elaborate de un chef minunat dar neautorizat, și gata, se obține încă o sărbătoare de neuitat în dormitorul bunicii. Îi vom spune de-acum, pentru eternitate, Winelentine’s Day...

Ultimul Hallowine l-am celebrat timpuriu, cu Joker și Ozzy la ceas târziu, scârțâitor, într-o sâmbătă cu vânt și cu frunze moarte. Două echipaje au venit de la Timișoara, ba chiar trei, ducând în ele personaje înspăimântătoare, specialități apetisante, prieteni de nerecunoscut. Pe gladiusul unuia dintre ei ne-am regăsit cu mândrie deviza clubului.

În ultimul weekend am mai pus la cale două întâmplări oenologice în odăile bunicii, între care și o degustare de Pinot Noir. Cei care au participat la acest prim eveniment au avut parte de o surpriză oenologică și totodată de o premieră absolută.

Au trecut deja două degustări de vin în club, două lansări de carte, în club și la primăria arădeană, două jurizări de Wine Book of Romania 3, dar și două zile de festival Ro-Wine la București, și noi încă nu ne-am dezmeticit, nereușind să facem cronicile de rigoare. Și chiar dacă viața noastră oenologică se aglomerează, cuvintele trebuie să spună de la bun început întreaga poveste.

După călătoria în Dealu Mare, acasă la Viile Metamorfosis, am zis că e cât se poate de potrivit să organizăm o degustare și la Arad cu vinurile de România ale oenologului Fiorenzo Rista și marchizului Piero Antinori. Astfel, Lucky Motanul i-a avut ca oaspeți în dormitorul bunicii pe Alfred Binder și Giancorrado Ulrich, doi dintre promotorii neobosiți ai licorilor cu pricina.

Marcela, Jean Louis și fiica lor Vivi, adică Elvira, au fost preț de o seară oaspeții speciali ai clubului. Pentru prietenii noștri din Geneva am destupat câteva sticle de vin din soiuri românești, am depănat amintiri și am coborât în vinotecă, în undergroundul de sticle împăienjenite, de chitare și Jimi Hendricși din dopuri. Missy, domnișoara cu coadă a clubului, a găsit de cuviință la rându-i să fie vedeta unei ședințe foto.