Domeniile Boieru, un brand de Alba prezent de câteva ori în odăile bunicii cu ani în urmă, nu mai există în forma știută. Vorbim de acum de Domeniul Ciumbrud, de alte etichete, de alte game, de altă înfățișare și de altă substanță a vinurilor dintr-un loc de legendă despre care se spune că a produs cândva licorile preferate ale domnitorului Mihai Viteazu.
Ordinea stabilită a degustării a fost următoarea: Domeniul Ciumbrud Rhein Riesling, Domeniul Ciumbrud Sauvignon Blanc (demisec), Vinul Centenarului (Sauvignon Blanc&Traminer, sec), Fior (Chardonnay&Traminer, sec), Sărbătoarea rozelor Rosé (Pinot Noir, demisec), Roza de Ciumbrud Rosé (Fetească Neagră&Pinot Noir, demidulce). Dintr-o mică eroare, care îmi aparține, am servit Vinul Centenarului înaintea Sauvignon-ului din gama Domeniul Ciumbrud. Și bine am făcut, căci vinul meu preferat, ca și al multora, a și fost cel care poartă pe etichetă zbuciumatul an al Marii Uniri.
E o idee minunată să înscrii pe etichetă „1918”. E sentimental, e emoțional, e atrăgător pentru orice român acest Vin al Centenarului, un bun exemplu de marketing inteligent. Rieslingul de Rin, tânăr, proaspăt, acid, se potrivește terroir-ului de Aiud și Ciumbrud, dar și gustului membrilor CDViN. Sauvignon-ul e clar un best seller, accesibil tuturor gusturilor și mai ales celor care vin întâia oară spre vin. Ca și Fior, de altfel, un cupaj dintr-un Chardonnay atipic (câte Chardonnay-uri tipice made in Transilvania cunoașteți?) și un Traminer superb. Rosé-urile sunt cuminți, plăcute, bune pentru orice băutor de vin nu foarte pretențios.
Bogdan a ținut publicul în priză, vinul a curs din belșug, a fost o seară reușită pe care dorim să o repetăm în toamnă în compania altor vinuri de Ciumbrud, între care e obligatoriu să se numere și tinerele vinuri roșii ale acestui nou și interesant brand transilvan, de pe un terroir atât de vechi, de legendar, de încărcat de istorie. De una unificatoare...