Joi, 16 decembrie, cinci membri ai Asociaţiei Vestik au onorat invitaţia primită de la Enoteca de Savoya pentru o degustare de vinuri de Bordeaux, produse de familia Jonathan şi Lyn Maltus, cei care deţin din 1994 o proprietate de aproximativ de 30 hectare de vie şi reşedinţa Chateaux Teyssier din comuna Vignonet de pe malul drept al estuarului râului Gironde. Jonathan Maltus mai are şi o podgorie în Napa Valley, California, şi terenuri cu viţă-de-vie în Barossa Valley, Australia, şi este producătorul celebrelor vinuri Exile (98 de puncte acordate de Robert Parker) şi Emigre (95 de puncte de la Robert Parker), ambele din Australia.
În urmă cu 21 de ani, pentru timişoreni începea revoluţia, iar acum, pentru cei prezenţi la Enoteca de Savoya, urma o degustare cu vinuri franţuzeşti, într-o atmosferă de Crăciun. O poveste frumoasă care, spusă în 1989, li s-ar fi părut un scenariu SF acelora dintre „vestici” care în timpul revoluţiei erau studenţi în oraşul de pe Bega. Şi nu numai lor. Cu toate acestea, povestea era adevărată, trăită, filtrată prin toate simţurile prezentului.
Cei prezenţi, între care s-au numărat scriitori, medici, ziarişti, dar şi oameni de afaceri de primă mărime, au avut plăcerea să deguste şase vinuri produse în Bordeaux, începutul fiind Le complice de Puech-Haut 2005, Chateau Puech-Haut, Languedoc, un cupaj alb de Roussane şi Marsanne. A urmat o verticală de Pezat, cupaje de Merlot, Cabernet Franc şi Cabernet Sauvignon din 2008, 2007, 2006, produse de Chateau Teyssier, Bordeaux. Pivnicerul a şi cumpărat o sticlă din 2006, preferatul Clubului de Degustători Neautorizaţi din Arad.
Degustarea a continuat cu Chateau Teyssier 2008 şi Chateau Laforge 2007, ambele fiind rafinate cupaje de Merlot şi Cabernet Franc, în proporţii diferite, produse tot de Chateau Teyssier, Bordeaux. La plecare, "vesticii" au fost petrecuţi de privirea severă dar mulţumită a prinţului eliberator Eugeniu de Savoya, aruncată dintr-un tablou amplasat strategic la ieşire (intrare). Şi au realizat dintr-odată c-a venit iarna în oraşul de pe Bega pe care constructorii se chinuie să-l lege de Arad şi de Europa printr-o autostradă la care continuă să lucreze la lumina reflectoarelor.