Luni, 27 Iunie 2016 08:23

Rusalii, Crama Avincis. Filmul unei zile de iunie petrecute într-un loc binecuvântat Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)

În cursul unei săptămâni de pomină, de luni până sâmbătă, se pot întâmpla atât de multe încât cuvintele să rămână în urma realității, în oglinda lor virtuală. Așa a fost și în zilele din urmă, când am contorizat trei evenimente la rând: o aventură la Drăgășani, o degustare de Cotnari și apoi o nuntă în dormitorul bunicii. Și fiindcă poveștile trebuie spuse pe rând, primul capitol are drept cuvinte cheie Avincis și Dobrușa.

Era duminică și era caniculă, am suit în cinci în mașina lui Zoli și am pornit spre Drăgășani, unde se derula unul dintre cele mai selecte evenimente ale anului, Ziua Cramei Avincis. Planul era să ne cazăm la Hotel Kilometrul Zero, să vedem un meci, două de la Europene, să bem un vin la carafă, iar a doua zi să dăm fuga până în formidabila comună Măciuca, unde a răsărit de câțiva ani un spa neverosimil în care te poți răcori la modul aristocrat. Acolo urma să înnoptăm după petrecrea avincisiană de la Vila Dobrușa și să ne bălăcim decuseară și chiar a doua zi. Și planul mai cuprindea să fim însoțiți și de o a doua mașină, Loganul european-trotter al mezinului vestic Mihai, virtual însurățel care avea multe de sărbătorit cu ocazia asta: viitoarea cununie și o firească schimbare de job. Totul a decurs cum ne-am propus, mai puțin venirea dânsului, anulată din pricini medicale.

Nu ne place să călătorim către Oltenia pe Valea Oltului. Mai bine pe la noi pe acasă, prin margine de Ardeal și prin tot Banatul, iar apoi pe la Dunăre. O vină o fi având-o și Taverna Sârbului, restaurant superb cu vedere la Dunăre unde mai oprim pentru a lua masa. Zoli își conduce Avensis-ul perfect, ungurește, ergonomic, așa cum își conduce și fabrica de mobilă, ceea ce pentru niște artiști ca noi poate fi comic pe alocuri. Asta înseamnă că urmărește consumul, viteza medie, că își planifică opririle și drumul în sine. De data asta nu i-a ieșit chiar totul, și tot din pricina tavernei sârbești, unde mașina se oprește singură chiar dacă în mintea șoferului popasul nu era luat în calcul.

La Drăgășani, toate bune. Hotelul KMZ, unde se mănâncă bine și unde cunoaștem întreg personalul, după atâtea zile ale bunicilor și cramelor de tot felul. Am putut și să ne enervăm la meciul cu Albania, gata-gata să intrăm pe teren prin ecranul lcd al televizorului și să le arătăm noi cum se joacă futbol leșinaților care ne fac de râs țara. A doua zi fuga-fuga la Măciuca, altă cazare, apoi fuga-fuga înapoi, prin Drăgășani, la Crama Avincis și Vila Dobrușa, cu un microbuz numai pentru noi. Am ajuns un pic mai târziu decât restul invitaților, ne-am delectat cu niște bunătăți unice și cu niște vinuri de cinci stele, am îmbrățișat gazdele și sărutat Angela&Ghislain, cei mai fericiți și frumoși părinți din lume. Iar eu am avut grijă să degust și să beau un număr nedefinit de pahare de Cuvée Petit, unul dintre cupajele mele preferate de acum și dintotdeauna. În acest timp, Dan și Zoli, regizor și asistent, au filmat întreaga splendoare a unei zile de iunie petrecute într-un loc binecuvântat.

Seara, pe drumuri tremurate, înapoi la spa. Căței, motociclete, trandafiri, dealuri cu păduri și câte un sălaș cu vie, în zoom. Mâine e ziua unui bun prieten, unii se bălăcesc în bazin și toropesc în saună, simțindu-se ca-n Austria în inima Olteniei. Se face dimineață și e timp pentru o altă bălăcire, drumul ne duce sigur înapoi, urmând firul apei și al povestirii. În dormitorul bunicii e liniște și răcoare, în gând crește temperatura și se fac pregătiri pentru încă o degustare și chiar pentru o nuntă.

 

Mai multe imagini: On the Road Again, Drăgășani-Kilometrul Zero, Măciuca, Ziua Cramei Avincis

Citit 563 ori Ultima modificare Luni, 27 Iunie 2016 08:56

Arhivă

Pivnicer

Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați

Urmărește-ne

Follow Us

Publicitate