Duminică, 02 Februarie 2014 00:00

Vinuri transilvane, vinuri olteneşti, vinuri princiare pentru invitaţi de top în Vestik Club Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
0fe6ed06b16994428c3d85397e4dbff1.jpg 0fe6ed06b16994428c3d85397e4dbff1.jpg

În dormitorul bunicii, aproape de visul occidental

Îmi plac foarte mult acvariile şi peştii. Într-un anume fel, sticlele din frapieră îmi amintesc de asta, îmi pare că sunt nişte fiinţe rare, de la mari adâncimi, care înoată în gheaţă. În gheaţa ultimei întâmplări din Vestik Club au înotat trei vinuri albe, un mono-cépage, un cuvée şi un desert, iar eu am avut senzaţia unui pescuit binecuvântat care mi-a adus în plasă câteva dintre cele mai bune vinuri româneşti care sălăşluiesc în dormitorul bunicii. Şi poate că o fi fost mai mult decât o simplă senzaţie, de vreme ce exact asta mi-au spus chiar invitaţii, vreo paisprezece manageri de multinaţională, fiecare pe propriile trepte ierarhice, de conducere şi de cunoaştere.
Doi dintre ei au venit chiar din Franţa, iar una dintre invitate, de un pic mai departe, din Marea Britanie. Pentru ei, şi pentru ceilalţi invitaţi la degustare, am pregătit şase vinuri de top de pe rafturile clubului. Sauvignon Blanc 2012 de la Villa Vinèa, Fetească Regală/Pinot Gris 2012 de la Avincis, Nectar of Transylvania 2012 de la Liliac au stat la frapieră, iar Negru de Drăgăşani 2010 de la Prince Ştirbey, Merlot 2012 de la Bauer. şi Smerenie 2011 de la Crama Oprişor au fost luate chiar de pe standurile CDViN, după o mai lungă sau mai scurtă perioadă de învechire. Vestea bună este că vinurile se simt foarte acasă în dormitorul bunicii, atât de acasă încât cu anii petrecuţi acolo devin din ce în ce mai bune. Vestea şi mai grozavă este că nu e vorba aici de vreun discurs pro domo, ci de ceea ce cred şi spun prietenii veniţi din Franţa ori de pretutindeni.
Am petrecut o seară liniştită, minunată, alături de oaspeţi din toată lumea, pentru care ceilalţi au vorbit numai în limba engleză, chiar dacă e lucru ştiut şi bine stabilit că vinul nu poate fi povestit altfel decât într-o limbă latină. Dan, poliglotul absolut din Vestik, a făcut în engleză prezentarea cramelor şi a vinurilor prezente, iar noi, ceilalţi, ne-am bucurat de postgustul acestei întâmplări cosmopolite şi de noile autografe, cu zeppeline şi bucătari celebri, care populează de puţină vreme zidurile odăilor bunicii. Cu toţii ne-am simţit iarăşi undeva în Europa, departe de neplăcerile de acasă, aproape de visul occidental. Şi nu rămâne nici urmă de îndoială că meritul pentru asta îl au vinurile pomenite mai sus şi winemakerii care le-au creat, pe măsura pasiunii celor care au întemeiat ori reîntemeiat aceste branduri care reprezintă de minune noua Românie oenologică.

 

Galerie foto
 

Citit 1138 ori Ultima modificare Miercuri, 08 Octombrie 2014 21:19

Pivnicer

Noi, da. Acesta este răspunsul la întrebarea din titlu. De fapt, nu am fost cu toții acolo, la Groningen Wijnfestival 2018, ci am participat mai degrabă printr-un bun reprezentant, mezinul Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizați, Dan Sămînță.

Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați

Caută

Arhivă

Publicitate