Miercuri, 15 Iunie 2011 14:11

Analiză globală KPMG: Portretul-robot al fraudatorului Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
be451a2a8383f53c1df5904c13e6663f.jpg be451a2a8383f53c1df5904c13e6663f.jpg

Conducătorii companiilor comit mai multe fraude


 Directorii executivi comit mai multe fraude, conform unui studiu global realizat de KPMG, care a evidențiat faptul că directorii generali au fost implicați in 26 de procente din cazurile de frauda analizate – fata de 11 procente in cazul studiului similar efectuat in 2007.

 Studiul “Cine este fraudatorul tipic?” analizează caracteristicile fraudelor pe baza a 348 de cazuri investigate de KPMG în 69 de țări.  Jimmy Helm (foto), Partener KPMG, si coordonatorul echipei de Investigare a Fraudei din cadrul KPMG din Europa Centrala si de Est, comentează: “Creșterea implicării directorilor executivi în cazuri de fraudă este un semnal de alarmă pentru companiile de pretutindeni. Efectele recesiunii economice asociate presiunilor pentru a atinge obiective de performanță pot crea o tensiune semnificativă în rândul conducerii, rezultând în manipularea rezultatelor financiare.”    Studiul global a scos la iveala faptul că fraudatorul ”tipic” este bărbat, cu vârsta între 36 și 45 de ani, lucrează în cadrul departamentului financiar sau are un rol legat de partea financiara, este in companie de mai mult de 10 ani și deține o poziție în conducerea executivă. Frecvent, acești indivizi vor putea trece mai ușor peste controalele interne și au acumulat un capital de încredere important. Ei sunt cei mai predispuși sa se implice in deturnare de fonduri sau frauda pe partea de achiziții.

  Fraudatorul ”tipic” nu lucrează singur  
Studiul global indică  faptul că, în 61% din cazuri, fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmează această tendință cu 63 de procente. Aceasta caracteristica este in continuare susținuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, având ca rezultat condamnări, care indica faptul ca in mai mult de 50 de procente din cazuri a existat complicitate.  
Semnalele de avertizare sunt ignorate  
Studiul a relevat de asemenea că semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care își ia foarte rar vacanță sau al cărui stil de viață pare excesiv comparativ cu veniturile, sunt de obicei ignorate de către companii. Doar 6 procente din cazurile de fraudă din studiul aferent anului 2011, au avut indicii inițiale care au fost investigate, comparativ cu aproape 24 de procente în 2007 – ceea ce reprezintă o scădere semnificativă. În Europa de Est, poziția este ceva mai bună, aproximativ 11 procente din indicii fiind luate în considerare. Totuși, 43 de procente din semnalele de avertizare nu au fost luate în considerare în Europa de Est: procent mai scăzut decât media globală de 56 de procente si comparabil cu  media pe 2007 de 45 de procente.  
Michael Peer, Partener KPMG, in cadrul departamentului de Investigare a fraudei din CEE, comentează: “Este surprinzător că în continuare companiile ignoră semnalele de avertizare, mai ales în contextul recesiunii. În timp ce inițiativele de reducere a costurilor asociate cu  recesiunea au avut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o falsa economie. Fraudatorul vede oportunități pentru valorificarea lipsei de performanta a sistemelor de apărare ale companiilor. Companiile trebuie sa fie vigilente mai multe ca niciodată.” 
În 46 de procente din cazurile investigate în Europa de Est, nu au existat semnale de avertizare. Acest fapt este în concordanță cu media globală de 44 de procente. Michael Peer menționează: “78 de procente din cazurile analizate în Europa de Est au arătat ca lipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea fraudei. Acesta, împreună cu faptul că mai mult de jumătate din fraudele investigate în Europa de Est au durat mai mult de 3 ani înainte de detectare, subliniază fie existența unor controale interne inadecvate, fie faptul că aceste controale nu au fost revizuite și actualizate ca să poată face față amenințărilor noi. Acest fapt arată nevoia estimarii regulate a riscului de fraudă ca parte a unei evaluări mai ample a riscului operațional de evaluare a strategiei”.  
Comunicarea fraudei  
  Media globală indică  faptul că 23 de procente din fraudele detectate au fost raportate public și 46 de procente au fost comunicate intern. În Europa de Est, mai puțin de 30 de procente din incidentele de fraudă au fost raportate intern și doar 11 procente au fost raportate extern – doar în India au fost mai puține cazuri raportate. Raportarea completă către autorități a avut loc doar în 2 procente din cazurile din Europa de Est, comparative cu media globală de 13 procente.
 Acțiunile disciplinare au fost cel mai întâlnit răspuns la cazurile de fraudă din Europa de Est. Astfel de acțiuni au fost luate în 33 de procente din cazuri, iar în 24 de procente din cazuri angajații au demisionat. Totuși, acțiuni judiciare au fost întreprinse în 17 procente din cazuri, iar în 2 procente s-a încercat recuperarea prejudiciului în instanțe civile.  
Jimmy Helm comentează: “Aceste concluzii sugerează faptul că nu se iau în considerare de către companii oportunitățile de utilizare a lecțiilor învățate sau de instituire a unei culturi corporatiste cu zero toleranță față de fraudă. Comunicarea eficientă a unui incident de fraudă oferă oportunitatea de a transmite organizației și partenerilor de afaceri un mesaj clar că frauda nu va fi tolerată. O altă consecință a eșecului de a lua masuri serioase împotriva făptuitorului este faptul că fraudatorul este capabil sa se angajeze la o altă companie cu reputația intactă”. 
 
Richard Perrin concluzionează: “Necesitatea unui mediu de control puternic nu a fost niciodata mai mare pentru companiile din Romania. Prin adoptarea de masuri pentru a preveni sau detecta frauda in stadiu incipient, companiile pot limita oportunitățile pe care le oferă unui posibil fraudator. În timp ce mulți fraudatori folosesc tehnologie sofisticată să comită faptele, de cele mai multe ori frauda rămâne destul de simplă. 
Provocarea este cum să  vezi prin deghizarea în ”normalitate” a fraudatorului, îmbunătățirea prevenirii și detectării fraudei, precum și răspunsul mai des și mai rapid la semnalele de avertizare.”  
 
 

 

 

 

 

 

 

 

 

         
   
     
 
       


Citit 1900 ori Ultima modificare Marți, 26 Ianuarie 2016 20:07

Pivnicer

De când ne cunoaștem cu prietenii noștri Zoli și Raluca, și să tot fie vreo șapte ani, am trăit atât de multe aventuri împreună că ele nu pot fi povestite nici în o mie și una de pagini de călătorii oenologice. Totuși cele mai importante evenimente legate de ei pot fi descrise mai jos, în câteva cuvinte și imagini, de dragul celui mai nou membru al clubului nostru de vin.

Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați

Caută

Arhivă

Publicitate