De la începutul lunii octombrie, până târziu în decembrie, plajele de la Donna Nook din ţinutul Lincoln, Marea Britanie, sunt locul unde poţi fi martorul unuia dintre cele mai frumoase spectacole ale vieţii sălbatice din Europa.

Oportunitate pentru a realiza grozave fotografii ale lumii sălbatice

Focile gri, cunoscute şi sub numele de foci de Atlantic, vin pe ţărm în număr impresionant de mare pentru a da naştere puilor şi, apoi, pentru a se împerechea pentru următorul sezon. Colonia de foci de la Donna Nook este cea mai mare colonie de foci gri din Anglia, reprezentând peste 40% din întreaga populaţie din Marea Britanie.
Ceea ce este atât de special la acest loc e faptul ca poţi fi martorul, de foarte aproape, al tuturor momentelor esenţiale din viaţa focilor: naşterea puilor, albi şi atât de drăgălaşi, alăptarea şi îngrijirea lor, lupta pentru teritorii, împerecherea... Şi, bineînţeles, faptul că se pot realiza grozave fotografii cu aceste făpturi sălbatice.

Focile sunt subiecte uşoare

Pentru începătorii ca mine în ale fotografiei de animale sălbatice, Donna Nook este locul ideal pentru exerciţiu. Focile fiind atât de aproape – unele dintre ele sunt la mai puţin de un metru distanţă de aleea publică – şi atât de obişnuite cu prezenţa oamenilor, sunt subiecte foarte uşor de capturat în fotografii. Pe uscat, focile sunt destul de greoaie şi nu se mişcă foarte mult, ceea ce le transformă în subiecte ideale pentru fotografii mai puţin experimentaţi şi chiar cu echipament neprofesional. Mai mult decât atât, fiecare focă pare să aibă propria ei personalitate. Sunt creaturi impresionant de expresive, un alt motiv pentru care o şedinţă foto în compania lor este atât de fascinantă şi plăcută.

Nu mergeţi acolo unde toată lumea merge

Câteva sfaturi pentru cei care doresc să facă o excursie pănă în Anglia, la Donna Nook, pentru a fotografia focile.
În primul rând, trebuie să ştiţi că plajele de la Donna Nook reprezintă o arie naturală protejată dar, în acelaşi timp, constituie şi teren de trageri pentru baza militară aeriană cu acelaşi nume. Înainte de a vă planifica excursia, asiguraţi-vă că nu au loc exerciţii de tragere şi de bombardament. Chiar dacă e ciudat ca în acelaşi loc să existe o arie protejată şi o bază militară, focile nu mai sunt deranjate de activitatea militară. Baza aeriană de la Donna Nook exista deja atunci când primele foci s-au aciuat pe plajele din jurul ei, în 1967. Militarii protejează focile şi au deosebită grijă să nu le facă nici un rău, sub nici o formă.
În al doilea rând, ar trebui să cereţi politicos permisiunea de a intra în baza militară, pe motiv ca sunteţi fotograf profesionist şi doriţi pentru şedinţa foto cu focile să aveţi parte de linişte şi de cele mai bune unghiuri. Altfel, veţi fi îndrumat către aleea publică, unde vă veţi ciocni cu miile de vizitatori ce vin să vadă focile în fiecare weekend.
O dată ce aţi ajuns lângă foci, nu încercaţi să le hrăniţi şi nu faceţi mişcări bruşte pentru că le-aţi putea speria. Aveţi răbdare şi căutaţi printre ele indivizii cei mai cooperanţi.

Concluzii personale

După această călătorie la Donna Nook, am câteva concluzii personale. Data viitoare, care va fi probabil în anul care urmează, voi consulta prognoza meteo. De data aceasta a fost cam înnorat, după cum puteţi vedea în fotografii. Oricum, prognoza meteo e cam irelevantă în Anglia. Dacă nu ştiţi deja, veţi vedea de ce când veţi merge acolo. La următoarea şedinţă foto, voi încerca să ajung la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lui noiembrie. Acum am fost după mijlocul lui noiembrie şi puii de focă erau deja destul de mărişori. Şi, bineînţeles, până data viitoare, îmi voi îmbunătăţi echipamentul foto, pentru fotografii mai bune.

Sentimentul de a fi acolo, atât de aproape de aceste creaturi impresionante, să le văd, să le aud, să le simt mirosul, a fost atât de încântător şi de diferit faţă de orice experienţă din zi cu zi în viaţa de oraş! A fost un sentiment de linişte şi liniştire, de conexiune cu natura, de bucurie pură, precum bucuria unui copil.


Text şi foto: Petrina Calabalic