Am alungat toate spaimele cu ajutorul costumelor de gladiatori, de pirați, de arătări cu pălării steampunk, de Jokeri înfiorători, de huligani din Portocala mecanică, de pălărieri ușor nebuni, de Ozzy foarte Osbourne, de pirande și mexicani aproape benefici. Și am făcut-o destupând multe vinuri, dintre cele care au ținut hangul multor întâmplări în club: Friza Alb de la Carastelec, Aligoté de la Gramma, spumant de Busuioacă de Bohotin de la Casa de Vinuri Cotnari, Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon de la Viile Metamorfosis, Merlot marca Avincis, Fetească Neagră de la Villa Vinèa.

 I-am ales drept favoriți ai serii pe Claudiul-Joker, pe romanii cu lentile de contact Dorin&Andreea, având o sabie, un gladius pe care scria cu tâlc Vinum est bonum!, dar ne-a plăcut mult și obiectul acela cu boruri învelite în dopuri, cu ochelari steampunk pe dânsul, cu multe cheițe pe calotă, acel joben împodobit cu pietre dreptunghiulare de cuarțit, serpentin, obsidian și jasp în care se oglindeau toate autografele clubului și la care Dan a meșterit artistic ceva vreme. Soția mea pirandă avea o candoare nomadă, fiu-meu fredona Cielito lindo, a fost iară frumos, atât de frumos! Alex, omul nostru din Panama, nașul charismatic, ne-a pregătit bunătăți de tot felul, pateul cu jeleu de vin mult-așteptat, o salată de ton cu wasabi, fripturi aromate. Ba am avut la urmă ca desert special și un tort cu ochi și dovleci mișcători, plus o prăjiturică aromată elaborată de Pivniceră.

 Mult după miezul nopții și după ce am efectuat fotografia de album, am rămas în doi-trei-patru să savurăm postgustul spaimelor transformate în bucurii. Și la sfârșit de tot, dând zoom pe sticla fumurie a ochelarilor lui Dan, un ochi mai versat a putut observa silueta fantomatică a Groazei părăsind locul întâmplării, alungată de râsetele noastre și de aromele smerite ale vinurilor din pahar.