Miercuri, 03 Februarie 2016 15:38

Mi Yeun Hong: “Nu cred că vinurile românești ar trebui asociate cu imaginea lui Dracula” Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(12 voturi)

Jurnalist și degustător de vinuri, Mi Yeun Hong este corespondent în Italia al revistei sud-coreene Cookand. Este membru în juriul mai multor concursuri internaționale de vinuri: “Concours Mondial de Bruxelles”, „Berliner Wein Trophy”, „Concorso Internazionale La Selezione del Sindaco”. Cu trei ani în urmă a prezidat juriul concursului “International Bulk Wine Competition”, organizat în Olanda. Vara trecută a fost invitată să facă parte din juriul “The Wine Book of Romania” (primul ghid care reunește cele mai bune vinuri din România și din Republica Moldova și care va fi lansat în luna martie al acestui an la editura HUMANITAS), unde am avut prilejul de discuta despre vin și, apoi, câteva luni mai târziu, de a-i lua un scurt interviu.


Mi Yeun , cum ai ajuns să lucrezi în domeniul oenologic?

Am început în anul 2002, ajutându-l pe tatăl meu care era corespondentul din Italia al primei reviste specializate în vin din Coreea de Sud. După ce am obținut atestarea de somelier de la A.I.S. (Associazione Italiana Sommeliers), în anul 2005, am început să scriu, în calitate de corespondent al Wine Review. Acum scriu pentru  Cookand – prima revistă coreeană de gastronomie și vin, ca și pentru E-wine, care este webzine.

Ce apreciezi cel mai mult la un vin?

Condiția sine qua non pentru un vin este să fie curat. Îmi place să simt in pahar integritatea strugurelui, apoi unicitatea și complexitatea.

Ai fost vreodată tentată să devii producătoare de vin?

Este foarte greu să faci un vin bun. Agronomi, viticultori, oenologi și simplii muncitori alcătuiesc o echipă, având ca scop comun crearea unui vin. Câteodată, chiar și o singură persoană reușește să străbată aceste etape necesare creării unui vin, însă eu nu cred că am acest talent.

Mie îmi place să descopăr producători de vin necunoscuți sau prea puțin cunoscuți, crame care fac vinuri bune, pentru ca apoi să fac toate aceste lucruri cunoscute.

Care a fost momentul care te-a marcat cel mai mult de când ai intrat în lumea vinului?

Când am primit emblema albastră la Concours Mondial de Bruxelles. Acest concurs acordă o emblemă roșie pentru jurații care au participat de cel mult patru ori la eveniment, o emblemă albastră pentru cei care au participat de cel puțin cinci ori și o emblemă de aur de la a zecea participare. Jurații nu sunt invitați în fiecare an, pentru că există un număr imens de candidați. Am fost pentru prima dată în juriu în 2010 și am primit emblema albastră în 2015, iar pentru mine aceast lucru este extrem de onorant!

Îți amintești când ai degustat primul vin românesc?

Am degustat vinuri românești în competițiile internaționale, dar cum erau degustări de tip blind și cum aceste degustări nu au fost numeroase, nu mi-am putut forma o opinie fermă. Când Marinela Ardelean, autoarea ghiduluiThe Wine Book of Romania”, a scris prima ei carte, am fost invitată să degust 50 de vinuri din România. Pot să spun că aceea a fost prima mea experiență. În acel moment le-am catalogat ca fiind vinuri orientate către piața locală, pentru că am simțit un grad ridicat de zahăr rezidual.
 
Ce părere ai acum despre vinurile din România?

În timpul jurizării la “The Wine Book of Romania” am avut prilejul să degust peste 230 de vinuri, fără a ști zona de producție, soiul de struguri sau producătorul. Am știut doar dacă strugurii sunt dintr-un soi autohton sau internațional. Grosso modo, cred că producătorii știu cum să producă vin din soiurile de struguri internaționale.

Am descoperit câteva vinuri seci, bine structurate și elegante. Aceste vinuri au fost făcute fie din soiuri internaținale, fie cupajate cu soiuri românești. Vinurile obținute doar din soiuri autohtone au fost interesante, dar nu s-au ridicat la același nivel cu cele obținute din soiuri internaționale în ceea ce privește echilibrul. În concluzie, cred că sunt necesare mai multe cercetări în privința soiurilor autohtone, o aprofundare pentru a scoate tot ceea ce e mai bun din fiecare soi local. România are una dintre cele mai îndelungate tradiții din lume în producerea vinului, are o mulțime de soiuri autohtone, deci potențialul este foarte mare, și aș fi încântată să descopăr, peste câțiva ani, în alte țări, vin din soiuri românești.

Îmi amintesc de Sicilia anilor '90, când producătorii erau concentrați pe cultivarea unor soiuri internaționale de struguri, pentru a pătrunde pe piața internațională. Apoi s-au reorientat, la începutul anilor 2000, și s-au concentrat pe soiuri autohtone. Astăzi, vinurile siciliene din soiuri autohtone au mare succes atât pe plan local, național, cât și în ceea ce privește exportul.
 
Am observat că, în general, producătorii se adaptează foarte repede și competența lor profesională crește rapid. Însă chiar dacă România este între primele țări din lume ca și producție de vin, vinurile românești nu sunt cunoscute consumatorilor asiatici. E nevoie de mai mult marketing.

Ce băutură preferi atunci când nu bei vin?

Bere!

Te-a surprins ceva legat de vinurile românești?

Eram în aeroport și am observat, în locul unde se vindeau vinuri, că 70% din sticlele cu Fetească Neagră îl aveau pe etichetă pe Dracula. Dar, poate că era doar cazul acelui magazin, să nu generalizez...
Transilvania este faimoasă în lume pentru nuvela lui Bram Stoker, dar, în ceea ce mă privește, nu cred că imaginea respectivă ar trebui asociată cu vinurile românești. Oare nu spunea Dracula... : “Eu nu beau niciodată… vin”?

Citit 674 ori Ultima modificare Miercuri, 03 Februarie 2016 23:30

Arhivă

Pivnicer

Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați

    Caută

    Urmărește-ne

    Follow Us

    Publicitate