Duminică, 11 Decembrie 2011 20:15

Pe Ovaş, Otarniţa şi Gornje Selişte, la opt metri sub firul ierbii Recomandat

Scris de
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
b4a16508b8c391044c13bfbdfb2bfae6.jpg b4a16508b8c391044c13bfbdfb2bfae6.jpg

Cum i-au ajutat românii amatori de cafea pe nişte italieni întreprinzători să producă vinuri de calitate, în inima Banatului

Şi cele mai anodine aşezări bănăţene pot ascunde surprize excepţionale.

Satul timişean Petrovaselo are o istorie străveche. Primele indicii arată că pe Gornje Selişte (Dealu Mare) s-au stabilit patru familii de origine sârbă. Când familiile s-au mărit, două dintre ele s-au mutat într-un loc mai bun, lângă un izvor, acolo unde astăzi se află centrul satului Petrovaselo. Numele aşezării este menţionat în 1477 ca Petrovo Selo (satul lui Petru). Înainte de această dată, în 1359, într-un document scris în limba latină, satul apare însă cu numele Horváthpéterfalva (satul lui Petru Croatul). În 1905, sătenii din Petrovaselo şi din satele învecinate Stanciova, Lucareţ şi Cralovăţ au înfiinţat o asociaţie a fermierilor care a luat în arendă 1.400 de hectare, iar în 1909 au cumpărat tot terenul, luând un împrumut de la Asociaţia Agricolă din Zagreb. Împrumutul a fost plătit prin munca femeilor din sate, care au trudit singure, bărbaţii fiind la război. În 1924, satul ia numele românesc de Petreni. În zilele noastre s-a revenit la denumirea iniţială, Petrovaselo.

La prima vedere, un turist din zilele noastre nu găseşte prea multe motive de a adăsta în zonă. Cei care au venit cu temele făcute ştiu însă că aici nişte italieni au construit, pe acelaşi pământ lucrat şi achitat de femeile din Petrovaselo în urmă cu aproape un veac, una dintre cele mai moderne crame din România, străduindu-se să pună pe harta vini-viticolă a României - şi nu numai - câteva vinuri cel puţin interesante.

Porniţi cu două maşini, una din Arad şi alta din Timişoara, şase "vestici", membri entuziaşti şi nonprofit ai Clubului Degustătorilor de Vin Neautorizaţi, au fost întâmpinaţi în Petrovaselo de gazda Roberto Marchetto, administratorul firmei Vigna SRL- şi cel care a fost de la început alături de proprietarul firmei Nello Dal Tio, lider mondial în industria producătorilor de expresoare de cafea -, de Ariana Negru, director de marketing al companiei, de Diana Ionescu, responsabilă cu departamentul executiv, şi, nu în ultimul rând, de oenologul firmei, Emanuele Reolon.

După prezentarea "vesticilor" cu care gazdele nu s-au întâlnit la Bucureşti, cu ocazia Salonului GoodWine, ne-am echipat, după o îndelungă străduinţă, cu cizmele galbene oferite de gazde şi am plecat să cercetăm via. Două maşini de teren, un Jeep şi un Range Rover, ne-au ajutat să escaladăm dealurile Otarniţa şi Ovaş - cele care dau denumirea a două vinuri produse de Crama Petro Vaselo (în mod intenţionat, din considerente juridice şi nu numai, numele cramei a fost uşor schimbat faţă de cel al localităţii). Având în Ariana (Ari) şi Emanuele (Manu) doi excelenţi ghizi, am aflat lucruri interesante despre plantaţiile de Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling Italian şi Chardonnay. Soiul Chardonnay, de pildă, e cultivat în două locuri, cu soluri diferite; cel calcaros va da un vin baricat deosebit, iar celălalt, vinul Alb de PetroVaselo. Via este tânără, primele nouă hectare fiind plantate în 2005. Acum la Petrovaselo sunt cultivate 42 de hectare, iar în primăvară vor fi plantate primele vii din soiurile de Fetească Albă şi Fetească Neagră.

Am putut observa că via este lucrată impecabil, iar între rânduri sunt cultivate leguminoase şi cereale care sunt tăiate şi "uitate" apoi în pământ, ca îngrăşământ natural. La marginea plantaţiei se află o pădure de salcâmi, aflată tot în proprietatea cramei, atent îngrijită şi curăţată, în care pot fi zărite din când în când animale sălbatice, care până acum nu s-au încumetat să intre în vie. Manu s-a declarat încântat de multitudinea plantelor mediteraneene care cresc în zonă, mai ales de un fruct mic, rotund şi galben, cu pronunţate calităţi afrodisiace, pe care nu-l găseşti pe toate drumurile...

Muncitorii care lucrează la cramă sunt localnici, fiind angajaţi din 2005, de când au început lucrările. Crama a fost terminată în luna iulie a acestui an, având o capacitate de 3.000 de hectolitri, care va fi dublată în viitorul apropiat. Se află la opt metri adâncime, pe dealul Gornje Selişte, locul în care s-au stabilit în urmă cu multe sute de ani întemeietorii satului; ocupă 4.000 de metri pătraţi şi doar o mică parte se află la suprafaţă, mai precis hala unde se desciorchinează şi se aleg manual boabele de struguri. Crama este o construcţie ce poate fi uşor catalogată ca spectaculoasă în peisajul bucolic specific zonei, pigmentat cu ciobani, turme de oi şi dulăi fioroşi. Tuburile şi vasele de inox, cistenele de diferite mărimi şi butoaiele imense de lemn, dotate cu manometre, termometre şi uşi de inox, dau cramei aspectul unei construcţii SF. Sala butoaielor, pe care am fost invitaţi să o vizităm, numără deocamdată 25 de baricuri frantuzeşti şi zece tonneaux-uri aduse din Italia, iar o parte din vinuri se află deja acolo.

Odată ajunşi în sala baricurilor, a urmat ceea ce poate fi catalogat drept punctul culminat al vizitei: degustarea. Originar din regiunea Veneto, oenologul casei ne-a oferit, pentru început, un Alb de Petro Vaselo, un Chardonnay 2011 adus din cisternă, un vin înmiresmat, cu arome de soc şi fructe tropicale, vin pe care îl aşteptăm cu nerăbdare în versiunea la sticlă. Apoi Manu ne-a făcut o surpriză, îndemnându-ne să degustăm, din baric, un Chardonnay 2011, obţinut dintr-un hectar de vie crescută pe sol calcaros, şi un Pinot Noir, tot 2011. Am mai avut parte de trei vinuri roşii, Otarniţa 2009, Ovaş 2011 din cisterna de lemn, aflat încă în fermentaţie malolactică, şi de acum consacratul Ovaş 2009, un vin remarcabil pe care îl recomandăm cu căldură împătimiţilor de pretutindeni.

Primele două recolte au fost procesate în Italia, Toscana, aşa că sticlele de Otarniţa 2009 şi 2010 şi Ovaş 2009 au venit de la Montalcino. Ovaş 2010 va fi îmbuteliat în acest weekend, la Crama Winecircus. În portofoliul firmei, în gama entry level vor mai intra în curând trei vinuri: Alb de Petro Vaselo, vin sec făcut din Chardonnay, Roşu de Petro Vaselo, vin sec obţinut din Cabernet Sauvignon, şi un vin spumant, roze, obţinut prin metoda Charmat din Pinot Noir.

Nu am putut încheia întâlnirea noastră cu echipa de la Petrovaselo, a doua, după GoodWine 2011, fără să punem la cale o degustare viitoare. Aceasta se va petrece în 22 decembrie, la Enoteca de Savoya din Timişoara. Apoi, spre primăvară, am promis să facem o nouă vizită la cramă pentru a constata cum au mai evoluat vinurile din baricuri. Pentru că, vorba unui proverb italian, "Non c'è due senza tre.. ed il quattro vien da se'!" ("Nu există doi fără trei, iar patru vine de la sine!")...

 

Citit 2316 ori Ultima modificare Luni, 18 Martie 2019 16:30

Pivnicer

De când ne cunoaștem cu prietenii noștri Zoli și Raluca, și să tot fie vreo șapte ani, am trăit atât de multe aventuri împreună că ele nu pot fi povestite nici în o mie și una de pagini de călătorii oenologice. Totuși cele mai importante evenimente legate de ei pot fi descrise mai jos, în câteva cuvinte și imagini, de dragul celui mai nou membru al clubului nostru de vin.

Clubul Degustătorilor de Vin Neautorizați

Caută

Arhivă

Publicitate