Vinurile serii au șezut cuminți în dreapta, învelite în folie neagră, iar la stânga s-au aflat paharele întunecate, aproape metafizice, în care au fost servite. În cadrul ghicitorilor senzoriale, am pregătit opt vinuri, de felul lor din Rătești, Măderat, Turda, Valpolicella, Dealu Mare, Sarica-Niculițel și Drăgășani. Acestea au fost în ordine:

1.Crama Teodor Adeodatus Fetească Neagră 2017, 2. Crama MaxiMarc Orange (Mustoasă de Măderat) 2016, 3. Pivnicer Pinot Noir 2016, 4. La Salina Rosé (Pinot Noir) 2018, 5. Ca’ Rugate Valpolicella Ripasso 2016, 6. Viile Metamorfosis Fetească Albă&Sauvignon Blanc 2018, 7. La Sapata Băbească Neagră 2018, 8. Avincis Pinot Noir 2015.

Îl voi lăuda mult pe prietenul Dan Ungureanu, dascăl universitar, amic și rătăcitor cultural din alt mileniu, care a deslușitit culorile vinurilor cu precizie de copoi oenofil. Ca o satisfacție personală, vinul meu de garaj, obținut din struguri de Pinot Noir din viile Măderatului, recolta 2016, a trecut testul tipicității, cei mai mulți ghicindu-l ca atare ori asemuindu-l cu Blaufränkisch.

Altfel, în lipsa competiției, eu fiind de data asta arbitrul, m-am dedat la plăcerea de a degusta bunătățile Pivnicerei (tarte, platouri asortate, trufe de ciocolată) și știutele vinuri, îndrăgostindu-mă de Orange-ul lui Manu, o reinterpretare a Mustoasei după străvechile rețete romane și mai noile rețete friuleze, de Ripasso-ul cramei din Veneto, de Băbeasca tulceană, cu creator tot italian, și de extrem de franțuzescul Pinot Noir din Drăgășani, opera prietenului alsacian Ghislain Moritz.